Interogarea unui pacient cu boală articulară, KEYTRUDA 50 mg PULB. PT. CONC. PT. SOL. PERF. — Lista Medicamentelor Mediately


Imunologia clinică se ocupă cu disfuncţiile sistemului imunitar, precum şi cu aspectele imunologice ale afecţiunilor în care este implicat sistemul imunitar.

Asistenţa de imunologie clinică se realizează de obicei în cadrul asistenţei medicale multidisciplinare, şi include, după caz, tratamente imunologice pentru pacienţii cu boli şi sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale şi neradioterapeutice.

ANEXĂ 25/01/ - Portal Legislativ

DURATA: 4 aniCurriculum prevede un număr de de ore didactice curs, seminar, prezentări de cazuri pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi de ore de studiu individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire cel puţin o dată pe anare loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Etapa iniţială de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la spital şi clinica repartizată, fixarea planului de activitate 2 săptămâni iniţiale 1. Etapa de stagii vezi anexa finală Primii 2 ani: stagiu de dobândire a abilităţilor generale în specialitate, imunologie laborator, stagii de medicină internă şi specialităţi medicale, pediatrie, medicina muncii:- Alergologie şi imunologie clinică iniţiere în specialitate - 6 luni- Imunologie fundamentală curs şi laborator - 2 luni- Medicină internă - 6 luni- Gastroenterologie - 1 lună- Terapie intensivă - 1 lună- Pediatrie - 3 luni- Medicina muncii - 1 lună- Bioetică - 2 săpt.

Noţiuni de bază de imunologie clinică1. Complexul major de histocompatibilitate. Evaluarea histocompatibilităţii pretransplantare. Mecanismele şi tipurile de rejet ale grefei. Imunointervenţii în transplantare. Celule prezentatoare de antigen şi limfocite, rol în imunopatologie şi imunoterapie. Eozinofile şi mastocite, rol în imunopatologie şi imunoterapie. Imunoglobuline: izotipuri, structură, funcţie, diversitate.

IgE şi receptorii pentru IgE. Citokine, rol în imunopatologie şi imunoterapie. Mediatori inflamatori histamina, triptaza, leucotriene etc şi molecule de adeziune.

Componentele şi patologia sistemului complement. Toleranţa imunologică şi autoimunitatea.

Autoanticorpi în imunopatologie. Imunopatologia cancerului. Markeri imunologici tumorali. Imunoterapia în cancer.

Cauzele reumatismului articulațiilor

Modificări imunologice în infecţiile virale, bacteriene, fungice, parazitare. Reacţii de hipersensibilitate, clasificare. Terminologia şi clasificarea afecţiunilor alergice.

Alergia ca boală sistemică.

interogarea unui pacient cu boală articulară

Particularităţi ale răspunsurilor imune de organ. Genetica atopiei şi a sintezei IgE. Genetica astmului şi a dermatitei atopice. Imunogenetica hipersensibilităţilor medicamentoase. Epidemiologia bolilor alergice.

Epidemiologia imunodeficienţelor primare. Factorii de risc ai bolilor alergice. Evoluţia naturală a bolilor atopice şi alergice. Alergene şi haptene - nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice şi biologice, concentraţii prag.

Alergene recombinante.

Identificarea şi cuantificarea alergenelor. Factori care influenţează alergenicitatea.

interogarea unui pacient cu boală articulară

Panalergene, caracteristici. Polenuri de arbori, graminee şi buruieni ca surse de aeroalergene, taxonomie. Aeroalergene de origine animală acarieni, animale de companie, gândaci şi fungică. Aeroalergene şi alergene de contact ocupaţionale.

Alergene medicamentoase. Alergene din veninuri şi salivă de insecte sau alte artropode.

Alergene alimentare cu importanţă clinică la adult sau copil. Alergene de contact din interogarea unui pacient cu boală articulară standard europeană. Extracte alergenice pentru diagnostic şi terapie.

Caracterizare şi standardizare. Rinite alergice intermitente şi persistente. Sindromul rinită alergică şi astm coexistent. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală.

Astmul alergic la adult şi copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienţi gravide, vârstnici, sportivi etc.

Efectul agentului patogen este foarte toxic pentru organism. Acest factor explică efectul patogen al bacteriilor asupra inimii, creierului, piele și articulații.

Astmul de efort. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină şi alte antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiţi.

Astmul alergic ocupaţional. Aspergiloza bronhopulmonară alergică. Pneumonia eozinofilică acută şi cronică. Sindromul Loffler. Sindromul eozinofilie-mialgie şi sindromul hipereozinofilic idiopatic. Pneumonii de hipersensibilizare alveolite alergice extrinseci. Sindromul de tuse cronică.

interogarea unui pacient cu boală articulară

Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară. Conjunctivite alergice intermitente şi persistente.

clasificare

Keratoconjunctivita vernală. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact. Urticaria acută şi cronică. Urticaria alergică. Urticaria autoimună. Urticaria din parazitoze. Urticaria la factori fizici dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc. Tipuri speciale de urticarie urticaria colinergică, aquagenică şi de contact.

Urticaria pigmentosa. Mastocitoza sistemică. Vasculite urticariene. Boala serului şi sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare. Eritemul fix medicamentos. Eritemul polimorf. Dureri articulare după operație nodos. Angioedemul fără urticarie asociată.

Angioedemul dobândit histaminergic şi nonhistaminergic. Dermatita de contact alergică la metale, la adezivi, răşini şi aditivi din cauciuc, la medicamente, indusă de plante. Dermatita fotoalergică şi fototoxică.

Dermatita de contact alergică interogarea unui pacient cu boală articulară. Dermatita herpetiformă.

interogarea unui pacient cu boală articulară

Boli gastrointestinale eozinofilice. Boala celiacă. Alergia alimentară IgE- mediată şi non-IgE- mediată. Sindromul de alergie orală. Reacţii de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranţe alimentare cu mecanisme biochimice. Alimente care conţin constituenţi chimici vasoactivi. Anafilaxia alergică mediată IgE.

Anafilaxia alergică non-IgE-mediată. Anafilaxia nonalergică. Anafilaxia asociată cu factori fizici şi anafilaxia idiopatică. Alergia la latex şi la lichid seminal. Reacţii de hipersensibilitate la înţepături de insecte venin şi la muşcături de artropode. Alergii medicamentoase mediate IgE şi non-IgE-mediate. Reacţii adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate.

Cauze Ale Articulației Genunchiului Inflamat Complicații ale inflamației genunchiului, Gonartroza Conținutul Bursita genunchiului Definiție Bursita genunchiului este iritarea sau inflamarea bursei de lângă articulația genunchiului. Durerile de genunchi: simptome, cauze si tratament Medlife Cauze Ale Articulației Genunchiului Inflamat Recuperare medicala   pentru adulti si  copiidepartament specializat in recuperarea sportivilor de performanta, in afectiunile coloanei vertebrale, in recuperarea copiilor cu afectiuni neurologice si traumatice. Un chist Baker va provoca de obicei durere in partea din spate a genunchiului. Meniu cont utilizator Este nevoie de drenaj si tratament cu antibiotic.

Noţiuni de farmacovigilenţă. Reacţii de hipersensibilitate la anestezice şi miorelaxante, la plasmă şi substituenţi plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.

KEYTRUDA 50 mg PULB. PT. CONC. PT. SOL. PERF. — Lista Medicamentelor Mediately

Reacţii de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene şi analgezice. Reacţii de hipersensibilitate la substanţe de radiocontrast iodate. Reacţii de hipersensibilitate asociate dializei. Reacţii de hipersensibilitate la antihipertensive, agenţi fibrinolitici şi anticoagulante. Reacţii de hipersensibilitate la antibiotice şi chimioterapice.

Reacţii de hipersensibilitate la vaccinuri. Reacţii de hipersensibilitate la anticonvulsivante şi medicamente de uz psihiatric. Reacţii de hipersensibilitate la insulină, antidiabetice orale. Reacţii de hipersensibilitate la antineoplazice. Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo şi in vitro Teste cutanate prick şi i. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie seria standard europeană şi serii speciale.

Teste de provocare in vivo în alergologie Determinarea IgE specifice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie. Teste de activare a bazofilelor şi de transformare limfocitară ca metode de diagnostic in vitro în alergologie. Tratamente în alergologie Profilaxia bolilor alergice şi atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic şi cu reacţii de hipersensibilitate.

Tratamentul urgenţelor alergologice. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată injectabil. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual. Imunoterapia anti-IgE. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.

Antihistaminice în alergologie. Antileucotriene în alergologie. Antidegranulantele mastocitare. Glucocorticosteroizi intranazali şi inhalatori.