Diferă artrita de tratamentul artrozei, Diferă artrita de tratamentul artrozei


Cum diferă artrita de tratamentul artrozei Excesul de greutate, principala cauza a artrozei Excesul ponderal este considerat si un factor de risc, mai ales in cazul artrozei de la nivelul soldului coxartroza.

Artroza este cea mai frecventă boală cronică articulară, fiind o cauză importantă de dizabilitate fizică ce ocupă locul al doilea în cadrul bolilor cronice după afecţiunile ischemice cardiovasculare. Incidenţa artrozei creşte cu vârsta şi prezintă o frecvenţă mai mare la femei decât la bărbaţi.

Factori de risc Cei mai importanţi factori de risc studiaţi în dezvoltarea artrozei cu diferite localizări: genunchi, şold, mână, coloana vertebrală şi piciorul sunt: înaintarea în vârstă, sexul, rasa, predispoziţia genetică, obezitatea, traumatisme, tulburări de aliniament articular.

identificat

Alţi factori de risc: densitatea osoasă, boli metabolice. Vârsta este factorul corelat cel mai mult cu artroza.

cauzele durerii la nivelul articulațiilor mâinilor

Dovada radiografică a artrozei este prezentă la majoritatea persoanelor peste 65 de ani. Sexul: femeile au o prevalenţă mai scăzută decât bărbaţii înainte de 50 de ani, dar după această vârstă există o creştere majoră a riscului de artroză la femei.

Care este diferenta dintre artroza si artrita

Prevalenţa gonartrozei şi artrozei mâinii este mai diferă artrita de tratamentul artrozei la femei decât la bărbaţi, în timp ce coxartroza este mai frecventă la bărbaţi. Incidenţa diferită după 50 de ani între sexe poate fi rezultatul deficienţei post-menopauză de estrogen.

semințe de in pentru tratamentul articulațiilor

Studii recente au asociat diferă artrita de tratamentul artrozei de substituţie cu estrogeni cu un risc mai scăzut de gonartroză şi coxartroză în perioada post-menopauză. Predispoziţia genetică: Artroza cu implicarea mai multor articulaţii, inclusiv cu noduli Heberden şi localizarea la genunchi, este de două ori mai probabil să apară la rudele de gradul întâi.

Obezitatea este un factor de risc modificabil şi este asociat cu un risc ridicat pentru artroză mai ales la nivelul genunchiului.

Artrită vs. artroză - simptome

Creşterea forţelor mecanice asupra articulaţiilor care suportă greutatea reprezintă factorul principal ce conduce la degradarea şi deformarea articulaţiilor, scăderea ponderală ameliorează simptomatologia. Obezitatea este recent descrisă ca factor de risc sistemic deoarece s-a demonstrat că ţesutul adipos are un rol central în activarea cascadei inflamatorii, astfel este explicat motivul pentru care obezitatea nu este asociată doar cu artroza de la nivelul articulaţiilor portante.

Tulburări de aliniament articular inegalitatea de membre inferioare, displazia de şold, tulburări de statică şi traumatismele osteoarticulare subluxaţii, luxaţii, fracturi, activităţi fizice excesive reprezintă cauze locale.

articulațiile pe picior doare

Simptome artroză Artroza afectează cel mai frecvent genunchii, şoldurile, coloana vertebrală, picioarele şi mâinile putând fi simptomatică sau doar cu expresie radiologică. În artroză pot să apară următoarele simptome şi semne clinice: Durerea este primul simptom şi cel predominant; pacienţii descriu durere ce apare în timpul activităţilor zilnice şi se ameliorează în repaus, având caracter mecanic şi fiind meteo-dependentă.

Care este diferenta dintre artroza si artrita

În perioadele de acutizare pacienţii pot acuza şi durere nocturnă. Scăderea mobilităţii este legată de incongruenţa suprafeţelor articulare, reducerea spaţiului articular şi tardiv de apariţia atrofiilor musculare periarticulare, a instabilităţi şi blocajul mecanic ca urmare a formării osteofitelor.

Mai multe tipuri de artrita sunt mai frecvente la persoanele cu varste inaintate. Femeile sunt mai predispuse la a dezvolta poliartrita reumatoida decat barbatii. Cu toate acestea, barbatii sunt mai predispusi spre a dezvolta guta. Ai mai multe sanse de a dezvolta anumite tipuri de artrita daca un membru al familiei tale are aceasta boala. Greutatea in plus determina o presiune suplimentara pe articulatii, astfel incat oamenii care sunt supraponderali sau obezi sunt mai predispusi sa dezvolte artrita.

În final apare impotenţa funcţională secundară anchilozelor în poziţii vicioase, pacienţii având probleme în desfăşurarea activităţilor zilnice. Examen fizic Artroza poate determina modificări ale mersului mai ales când afectează articulaţiile portante şold, genunchi, glezne şi picior.

Surse: Artroza Artroza mai este denumita si osteoartrita, fiind cea mai frecvent intalnita forma de artrita. Boala este cauzata de uzura cartilajului articular, acel tesut care acopera capetele oaselor si care ajuta la miscarea articulatiilor.

Alterarea mersului participă la întreţinerea durerii locale, însă are consecinţe şi asupra celorlalte articulaţii portante şi coloanei lombare. Palparea interliniului articular şi a structurilor periarticulare determină apariţia durerii. Tumefacţia articulară poate fi urmarea sinovitei, cu acumulare de lichid sinovial intraarticular în exces, ce poate fi uneori însoţită de căldură locală. Deformările articulare apar în stadiile avansate, contribuind la alinierea incorectă şi instabilitate.

Factori de risc

În special la nivelul membrelor inferioare poate cauza scurtarea, devierea în varus sau valgus a genunchilor. Explorări paraclinice a. Investigaţii de laborator VSH-ul şi proteina C reactivă sunt de obicei în limite normale, dar se poate detecta o uşoară creştere a VSH-ului, mai ales în perioadele de acutizare. Investigaţii imagistice Radiografia convenţională este principala metodă de diagnostic în artroză, utilă şi pentru aprecierea progresiei bolii, a excluderii altor afecţiuni osteonecroza, artrita din bolile inflamatorii, tumori.

De multe ori modificările clinice nu se corelează cu cele radiologice.

Formular de căutare

Imagistica prin rezonanţă magnetică nucleară poate indica leziunile cartilajului, lichidul sinovial, sinovita, leziunile de menisc sau a ligamentelor. RMN-ul nu se utilizează de rutină. Prezintă avantajul vizualizării tridimensionale a cartilajului, ajută în monitorizarea progresiei bolii şi este utilă pentru diagnosticul diferenţial al artrozei de alte afecţiuni osteoarticulare.

Ecografia este utilă în detectarea lichidului intraarticular şi a modificărilor de cartilaj, poate vizualiza chisturile mai ales în spaţiul popliteu. Evidenţiază precoce osteofitele, putând identifica şi modificări ale tendoanelor, capsulei, chisturi sinoviale, epanşament articular, fragmente intraarticulare de cartilaj. Artroscopia vizualizează cartilajul, membrana sinovială, osteofitele şi leziunile meniscului.