Dacă le eviți, nu ești un homofob al nutriției
Salut.
Adesea sunt întrebat: „Bogdan, ce să nu mănânc ca să nu mă îngraș?”, iar eu, ca un consultant nutriționist silitor, cu temele făcute, le spun că orice te poate împinge de la spate pe autostrada mâncatului către kilograme în plus sau, din contră, în minus. Dar întotdeauna există mici semne de exclamare, iar ele nu sunt atât de mici.
Semnele de exclamare sunt grăsimile trans, alături de alcool, pe care o să-l dezbatem într-un alt articol, nocivitatea grăsimilor trans a fost profund dovedită științific.
Haideți să intrăm în călătoria acestor grăsimi și să descoperim de ce sunt mai toxice pentru corpul tău decât fostul/fosta.
Ce sunt grăsimile trans
Am explicat într-un articol trecut ce sunt grăsimile în general (click aici). Acolo am trecut doar „în revistă” grăsimile trans. Acum o să le analizăm profund și să le deconspirăm cu dibăcia lui Dan Diaconescu.
În articolul trecut spuneam că grăsimile normale se împart în saturate (bun) și nesaturate (bune).
Chiar dacă grăsimile nesaturate sunt bune mai ales în marea lor majoritate,există totuși uleiurile vegetale, acestea, dacă sunt supuse unui proces industrial numit hidrogenare parțială, care adaugă o moleculă de hidrogen unei molecule deja existente, își schimbă structura chimică, ducând la formarea grăsimilor trans.
Industria a creat acest proces, dar putem oare și noi să ne facem singuri rău?
Ei bine, da. Uleiurile vegetale nesaturate pot forma grăsimi trans atunci când sunt supuse prăjirii la temperaturi foarte ridicate (180-200°C), dar cantitatea produsă în aceste condiții este semnificativ mai mică decât cea generată prin hidrogenarea parțială industrială. Cu toate acestea, utilizarea uleiurilor la temperaturi ridicate poate produce și alți compuși dăunători pentru sănătate.
Cum au apărut ele în alimentație.
Ca multe alte lucruri în viața noastră, aceste grăsimi au apărut pe piață din considerente economice. Grăsimile trans au apărut în alimentație la începutul secolului XX, odată cu descoperirea procesului de hidrogenare. Acest proces transformă uleiurile vegetale lichide în grăsimi semisolide, mai stabile și mai ieftine. În timpul Primului Război Mondial și ulterior, grăsimile trans au câștigat popularitate datorită duratei lungi de conservare, costurilor reduse și texturii îmbunătățite, devenind ingrediente cheie în produsele de patiserie, biscuiți, gustări ambalate și alimente prăjite.
După anii 1950, industria fast-food a adoptat uleiurile hidrogenate datorită stabilității lor la prăjire. Totuși, utilizarea lor intensivă a fost alimentată de marketingul care prezenta margarina drept o opțiune „mai sănătoasă” decât untul. Ulterior, s-a descoperit că grăsimile trans cresc riscul bolilor cardiovasculare, ducând la restricții și interdicții în multe țări în ultimele decenii.
Grăsimile trans au apărut ca o soluție ieftină pentru industria alimentară, dar cu timpul s-au dovedit a fi o bombă cu ceas pentru sănătate. Margarină, fast-food, produse de patiserie – toate poartă această moștenire toxică.
De ce îți distrug corpul
Aceste grăsimi te îmbătrânesc, îți perturbă buna funcționare a corpului la nivel cel mai profund și sunt calea sigură către o viață scurtă și plină de probleme. Uite aici toate riscurile care vin cu aceste grăsimi:
„Afectează inima: Grăsimile trans cresc colesterolul LDL („rău”) și reduc HDL („bun”), ceea ce blochează arterele și crește riscul de infarct sau AVC.”
Provoacă inflamații cronice – inflamația stă la baza bolilor, cum susține un uriaș Pământul, contribuind la boli precum ateroscleroza, diabetul și artrita.
Cresc riscul de boli cardiovasculare – inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral.
Împiedică buna funcționare a membranei celulare – perturbând procesele normale din celule.
Afectează sensibilitatea la insulină – ceea ce poate duce la apariția diabetului de tip 2.
Determină acumularea de grăsime viscerală – favorizând sindromul metabolic.
Se asociază cu obezitatea – fiind prezente în alimente procesate, hipercalorice și sărace în nutrienți.
Favorizează stresul oxidativ – crescând riscul de cancer și alte boli degenerative.
O așa listă de lucruri negative am văzut doar la politicienii români.
Cum să le eviți cu eleganță
Deși acestea sunt strict reglementate de Comisia Europeană (vezi aici), grăsimile trans se regăsesc în alimentele procesate și preparate industrial.
Surse de grăsimi trans artificiale:
Produse de patiserie și cofetărie:
Croissante, gogoși, foietaje;
Prăjituri, biscuiți și tarte preparate cu margarină hidrogenată.
Popcorn pentru microunde;
Chipsuri sau snacks-uri prăjite.
Alimente prăjite în uleiuri hidrogenate:
Cartofi prăjiți, pui prăjit sau alte preparate fast-food;
Uleiuri reutilizate în prăjire la restaurante.
Margarine vechi și unturi vegetale:
Cele care conțin „uleiuri hidrogenate parțial” pe etichetă.
Surse de grăsimi trans naturale:
Produse de origine animală:
Lapte, unt și carne de la rumegătoare (vaci, oi, capre).
Grăsimile trans naturale din aceste surse sunt însă prezente în cantități mici și nu sunt la fel de dăunătoare ca cele artificiale.
Cum le identificăm?
- Citește etichetele alimentare: Evită produsele care menționează „uleiuri hidrogenate parțial”.
- Optează pentru alternative mai sănătoase: Ulei de măsline, unt natural sau ulei de avocado.
Deși legislația europeană a limitat conținutul de grăsimi trans artificiale, unele produse importate sau nereglementate pot încă să conțină cantități dăunătoare.
Ghidurile de nutriție recomandă un consum de maximum 1% din cantitatea totală de grăsimi consumată.
Grăsimile trans îți fac rău, dar știi ce îți face bine? Să lucrăm împreună. Eu îți arăt cum să-ți faci viața mai sănătoasă, iar tu îmi promiți că nu te mai atingi de gogoșile cu margarină. Scrie-mi și hai să începem!